- a pune / lăsa la o parte
- to put aside.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
lăsa — LĂSÁ, las, vb. I. 1. tranz. A da drumul unui lucru sau unei fiinţe ţinute strâns. ♢ expr. A lăsa (cuiva) sânge = a face să curgă din corpul cuiva, printr o incizie, o cantitate de sânge. Lasă mă să te las, se spune despre un om indiferent, lipsit … Dicționar Român
pune — PÚNE, pun, vb. III. A aşeza, a instala, a plasa într un loc. ♢ expr. A pune foc = a) a incendia; b) fig. a înrăutăţi situaţia. A pune (ceva) la foc = a expune (ceva) acţiunii focului (pentru a fierbe, a găti etc.). A pune (cuiva ceva) la picioare … Dicționar Român
parte — PÁRTE, părţi, s.f. I. 1. Ceea ce se desprinde dintr un tot, dintr un ansamblu, dintr un grup etc., în raport cu întregul; fragment, bucată, porţiune. ♢ În parte = a) loc. adv. în oarecare măsură, parţial; b) loc. adj. şi adv. separat, deosebit,… … Dicționar Român
şold — ŞOLD, şolduri, s.n. Parte a corpului omenesc situată între mijloc şi coapsă; regiune anatomică corespunzătoare articulaţiei membrelor inferioare cu trunchiul. ♢ loc. adj. şi adv. Într un şold = (aplecat) într o parte, strâmb. ♢ expr. Cu mâna (sau … Dicționar Român
lega — LEGÁ1, leg, vb. I. I. tranz. 1. A împreuna, a uni strâns (printr un nod, o fundă) capetele de sfoară, de aţă, de sârmă, de lanţ etc. (astfel încât să formeze un tot). ♢ expr. A lega (sau a strânge) băierile de la pungă (sau pungii) = a face… … Dicționar Român
da — DA1 adv. Cuvânt care se întrebuinţează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmaţie, un consimţământ. ♢ loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., scr. da. Trimis de ionel … Dicționar Român
ţine — ŢÍNE, ţin, vb. III. I. tranz. 1. A avea ceva în mână (sau în braţe etc.) şi a nu lăsa să scape. ♢ expr. A i ţine (cuiva) lumânarea (sau lumina) = a) a fi naş cuiva la cununie; b) a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieţii cu o lumânare… … Dicționar Român
picior — PICIÓR, picioare, s.n. 1. Fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului omenesc, de la şold până la vârful degetelor, şi fiecare dintre membrele celorlalte vieţuitoare, care servesc la susţinerea corpului şi la deplasarea în spaţiu. ♢… … Dicționar Român
depune — DEPÚNE1, depún, vb. III. 1. tranz. A lăsa un obiect din mână, punându l undeva. ♢ expr. A depune bani (la o instituţie bancară) = a lăsa o sumă de bani (în păstrare la o instituţie bancară). A depune mandatul = a renunţa la o însărcinare… … Dicționar Român
drum — DRUM, drumuri, s.n. 1. Cale de comunicaţie terestră, alcătuită dintr o bandă îngustă şi continuă de teren bătătorit, pietruit, pavat sau asfaltat. ♢ Drumul mare = şosea de mare circulaţie, care leagă localităţi principale. Hoţ (sau tâlhar) de… … Dicționar Român
jos — JOS, JOÁSĂ, joşi, joase, adv., adj. I. adv. 1. Aproape de pământ, la nivelul pământului; într un loc mai puţin ridicat (decât altul). ♢ De sus până jos = în întregime. De sus în jos = în direcţie verticală coborâtoare. ♢ Cu faţa în jos = (culcat) … Dicționar Român